Trei sticle de apa minerala

De atat ai nevoie ca sa faci un dus complet, cap-coada si, cu putin noroc, dinti:) Si cand te gandesti cata apa irosim noi zilnic cu bai inspumate, parfumate, colorate, lumanarate, etc-ate... Si cate tari (in care o baie pe cinste presupune o galeata de apa si canuta atasata) ar pupa manutele si piciorusele intregii populatii europene pentru apa de care avem noi noroc.

E drept ca am avut un oarecare sentiment de vina si m-a strabatut un fior ecologist cand am constatat minunea. Mai exact, pe 19 mai, ziua cu Gala Business Magazin, mega-evenimentul anual de la Marriott prin care revista aduce la un loc sute de manageri de top si reprezentanti de seama ai mediului de business, pentru a-i premia si a sarbatori, la tol festiv si in atmosfera selecta.

Eu nu ma mandresc cu atat de mult bun simt (unii ii zic "spirit") ecologist pe cat ar trebui, asa ca in dimineata evenimentului (primul la care participam in calitate de gazda), m-am trezit vesela ca o garofita in mijlocul unui camp inundat de soare si "frumoasa" ca o Cenusareasa inainte de intalnirea cu zana cea buna. Aveam in fata cateva ore bune de bibileala si gateala, pe care mi le planuisem pana in cele mai mici detalii cu o zi inainte. Tinuta completa asezata frumos pe pat, toate gelurile de dus, cremele si potiunile magice puse anticipativ de cu seara pe marginea cazii, tocurile scoase din cutie si oglinda sprijinita strategic de peretele din hol.
Mare mi-a fost stupoarea cand, cu cana de cafea inca in mana, am dat drumul la robinet si ... stupiza!! Apa rece - ioc (cu exceptia a trei picuri rataciti si a celei pe care o transformasem in cafea cu 10 minute in urma..). Apa calda - idem.
La Baia 1 - nimic. Baia 2 - doar huruitul oribil al tevilor goale. Ce bine ca am doua bai in casa! Am avut mai mult timp la dispozitie ca sa inteleg situatia si sa amortizez socul..

Primul gand - sigur vreun vecin a oprit apa, pot sa il rog sa ii dea drumul 5 minute, cat sa fac si eu un dus decent, apoi sa ma fac printesa si sa plec la gala.. Numai ca vecinii inocenti m-au informat ca de vina era o avarie in sector, care m-ar fi privat de orice strop de apa pana seara. Next!

Pasul doi - Cumpar apa!! "Cumpar un bidon-doua-trei si baia-i gata!" Dar vai, cat de gresit.. Cu leul meu din buzunar si minusul de pe card (multumim ca ne dati salariile la timp) as fi reusit cu ceva voinicie sa aduc acasa o jumatate de sticla de jumtatate de litru. Next...

Trei. One last try. Ma duc la o prietena rapid, cu toate catrafusele si cu toata rusinea, dar fac dus! Masura de evidenta disperare, excelenta in teorie, daca toate prietenele mele n-ar fi fost la munca deja la ora aia, iar singura persoana disponibila ar fi locuit la 2 ore distanta.

Patru: Resemnare... imi iau langa mine sticla cu un rest de apa pe fund, iau o gura, asa, de ciuda, si aprind o tigara ca un ultim efort de a rumega situatia. Cand, surpriza!!! Langa picioarele mele, pe balconul aproape virgin, in care nu mai pasise nimeni cu 2 ani inaintea mea, 3 sticle de apa minerala stau deghizate sub straturi arhaice de praf... Apa - carbogazoasa. In plus, expirata. Dar pana si fitele palesc pe timp de seceta, asa ca am imbratisat cu bucurie nesperata cele trei sticle si le-am dus mandra in baie.

Dusul rece, usor electrizant de la bulele (mari) de acid, a fost mai mult decat rafraichissant. Cata bucurie, cat extaz, cata racoare subita! Parca si tenul radia de la tratamentul balneo-climateric.

In final, concluzia: 3 sticle de apa minerala chiar ajung pentru o baie decenta. A fost cu siguranta o experienta pe care n-am s-o uit prea curand. Cred ca e vreun test prin care destinul imi pregateste plecarea in India.

Iar ca final de tot, dupa 10 minute a venit apa.