Toate listele, promisiunile, obiectivele de la fiecare inceput de an, ale fiecarui om de pe planeta, au in comun cel putin optimismul si zambetul pe care acesta il aduce cu sine.
Eu am o melodie pentru toate astea, pe care o impart cu voi, si mai ales un vers:
"I carry the Sun in a golden cup, the Moon in a silver bag"
An Nou cu bine, toata lumea!
miercuri, 30 decembrie 2009
sâmbătă, 26 decembrie 2009
Pinguinul, din nou
Brr.. Nu inteleg exact cum, dar e clar! Avem de-a face cu un fenomen. Da, tot el, Pinguinul. Cine nu pricepe, sa se mai uite o data aici.
Sedeam acum cateva ore si ma minunam cu un zambet mare si tamp pe fata, despicam fire in patru, analizam, eram gata-gata sa pricep si iar o luam de la capat cu minunarea.. Face ce face pinguinul asta si uite-asa scoate toti romanasii de la mese, ii pune in ordine si apoi in miscare si uneste natiunea! Azi am vazut asa: burti scoase la inaintare, la un loc cu dosuri aliniate ca la domino; sutiene albe asortate cu cizmele, parte integranta dintr-o tinuta complet neagra (?!!?), pulovere de lana purtate direct peste cheptul paros, meshe blonde, fuste din pene si cizme de lac, ciorapi cu model si maieuri mulate peste sunci, tinute cu gust si altele cu ambitie.. Dar toate, absolut toate minunile astea dansau (ma rog, asa i se zice) ingramadite printre mese, pe langa pereti, printre fetze chinuite de aceeasi minunare ca si a mea.
Dap, astia suntem. Asta-i poporul din care facem parte. Trebuie sa-i iubim, ca-s ai nostri, n-avem incotro. Data viitoare, ma arunc si eu in multime. Vorba inteleptului: Nu poti sa-i combati, aliaza-te cu ei. Lor le vindem inghetata, lor le facem propaganda electorala.
Obama din State a avut creier sa speculeze Marea Miscare Virtuala numita social media si a castigat alegerile; daca Geoana de Romania ar fi fost la fel de inspirat incat sa valorifice Marea Miscare Nationala aka "Pinguinul", n-ar mai fi fost acum subiectul celui mai scurt banc romanesc..
Sedeam acum cateva ore si ma minunam cu un zambet mare si tamp pe fata, despicam fire in patru, analizam, eram gata-gata sa pricep si iar o luam de la capat cu minunarea.. Face ce face pinguinul asta si uite-asa scoate toti romanasii de la mese, ii pune in ordine si apoi in miscare si uneste natiunea! Azi am vazut asa: burti scoase la inaintare, la un loc cu dosuri aliniate ca la domino; sutiene albe asortate cu cizmele, parte integranta dintr-o tinuta complet neagra (?!!?), pulovere de lana purtate direct peste cheptul paros, meshe blonde, fuste din pene si cizme de lac, ciorapi cu model si maieuri mulate peste sunci, tinute cu gust si altele cu ambitie.. Dar toate, absolut toate minunile astea dansau (ma rog, asa i se zice) ingramadite printre mese, pe langa pereti, printre fetze chinuite de aceeasi minunare ca si a mea.
Dap, astia suntem. Asta-i poporul din care facem parte. Trebuie sa-i iubim, ca-s ai nostri, n-avem incotro. Data viitoare, ma arunc si eu in multime. Vorba inteleptului: Nu poti sa-i combati, aliaza-te cu ei. Lor le vindem inghetata, lor le facem propaganda electorala.
Obama din State a avut creier sa speculeze Marea Miscare Virtuala numita social media si a castigat alegerile; daca Geoana de Romania ar fi fost la fel de inspirat incat sa valorifice Marea Miscare Nationala aka "Pinguinul", n-ar mai fi fost acum subiectul celui mai scurt banc romanesc..
vineri, 25 decembrie 2009
Inapoi la valorile de baza
Printre chisti, sorici, carnati si muraturi, colinde, globuri, ghirlande si brad, nostalgii, vin fiert, portocale, rude si prieteni, mai e ceva ce aduce a Craciun cu miros de copilarie:
joi, 24 decembrie 2009
luni, 21 decembrie 2009
PR, mult glam si o lopata
Dintotdeauna am visat sa ma fac PR. Bine, pe la 10 ani ideea de PR nu se numea asa, nu se numea in niciun fel, dar se confunda cu imaginea unei cucoane faine de 30 de ani, musai blonda, cu parul strans in coc frantuzesc (foarte chic la vremea aia) si musai-musai cu ochelari-de-vaduva-de-mafiot pe nas sau macar pe cap, iesind detasata de la volanul unei masini de lux.
Atunci, eram nelipsita de la petreceri selecte, cocktailuri rafinate, pe care reuseam sa le strecor cu brio in programul si asa incarcat de super-business-ul in care aveam un rol cheie.
Si au trecut vreo 10-15 ani...
Si sunt PR. Mai mult chiar, director de comunicare (asa-i ca suna mai bine?)
Am fost la evenimente si cocktailuri, si petreceri (ca mi se par mai degraba plictisitoare e partea a doua)
Sunt blonda si uneori port coc frantuzesc.
Am ochelari-de-vaduva-de-mafiot. Pe raft, in biblioteca, acasa.
N-am masina.. dar n-am nici 30 de ani:D
Pe scurt, in scris, am parte de tot glamul la care am visat cand eram mica. Unde mai pui ca m-am plimbat azi cu un super-extra SUV, Mercedes, dotat cu congelator la bord, plus sofer personal!
(In realitate, am stat in dreapta unei camionete dotate cu agregat frigorific, in incercarea de a distribui 18 torturi de inghetata in 18 puncte distincte din Bucuresti - Incercati voi asta prin traficul de dinainte de Craciun). Si am avut parte de glam cu varf si indesat, cand alergam shontac-shontac prin zapada, cu cadourile dupa mine, cand am facut spagatul pe gresia inghetata, fix la intrarea intr-o cladire de birouri, dar mai ales atunci cand masina s-a impotmolit intr-un maldar de zapada, am luat lopata vitejeste in maini si am inceput sa eliberam roata prizoniera.. Cred ca la un moment dat am si incercat sa imping utilajul de 3 tone, dar nu mai sunt sigura, e foarte posibil ca gerul sa se fi extins de la degetele congelate ale picioarelor la creier...
Nu degeaba se spune "ai grija ce-ti doresti, s-ar putea sa se indeplineasca"..
Atunci, eram nelipsita de la petreceri selecte, cocktailuri rafinate, pe care reuseam sa le strecor cu brio in programul si asa incarcat de super-business-ul in care aveam un rol cheie.
Si au trecut vreo 10-15 ani...
Si sunt PR. Mai mult chiar, director de comunicare (asa-i ca suna mai bine?)
Am fost la evenimente si cocktailuri, si petreceri (ca mi se par mai degraba plictisitoare e partea a doua)
Sunt blonda si uneori port coc frantuzesc.
Am ochelari-de-vaduva-de-mafiot. Pe raft, in biblioteca, acasa.
N-am masina.. dar n-am nici 30 de ani:D
Pe scurt, in scris, am parte de tot glamul la care am visat cand eram mica. Unde mai pui ca m-am plimbat azi cu un super-extra SUV, Mercedes, dotat cu congelator la bord, plus sofer personal!
(In realitate, am stat in dreapta unei camionete dotate cu agregat frigorific, in incercarea de a distribui 18 torturi de inghetata in 18 puncte distincte din Bucuresti - Incercati voi asta prin traficul de dinainte de Craciun). Si am avut parte de glam cu varf si indesat, cand alergam shontac-shontac prin zapada, cu cadourile dupa mine, cand am facut spagatul pe gresia inghetata, fix la intrarea intr-o cladire de birouri, dar mai ales atunci cand masina s-a impotmolit intr-un maldar de zapada, am luat lopata vitejeste in maini si am inceput sa eliberam roata prizoniera.. Cred ca la un moment dat am si incercat sa imping utilajul de 3 tone, dar nu mai sunt sigura, e foarte posibil ca gerul sa se fi extins de la degetele congelate ale picioarelor la creier...
Nu degeaba se spune "ai grija ce-ti doresti, s-ar putea sa se indeplineasca"..
miercuri, 16 decembrie 2009
De veghe in pomul de Craciun
Prea multul roz din ultima vreme ma determina sa scormonesc prin cutia cu ornamente de Craciun, dupa globurile care mi-au colorat ultimele zile. Here it goes..
- Cluj - foarte frumos oras, cu oameni pasnici si civilizati, fara caini (trebuie sa recunosc ca uitasem cum e sa te plimbi noaptea pe strazi, teleleu, fara sa iti fie frica), cu spirit viu si arhitectura veche.
- Doua carti gata, una mai are putin si capituleaza si ea.
- Sabrina - nu eroina jucata de Audrey Hepburn, desi cred ca i-ar face fata cu brio rolului. E vorba de prietena mea Sabrina, care m-a vegheat mai ceva ca o mama si ma tine chiar si acum sub stricta observatie. Multumesc:)
- Excalibur, carafa de vin fiert si viscolul de la miezul noptii - o marti seara numai buna de reinnodat prietenii.
- Cismigiu, turta dulce si mult spirit de poveste - urmeaza varianta trei, de data asta si cu zapada, si cu beculete:)
- Impodobitul bradului de Craciun si bomboanele cu nuca de cocos - mmmai vreau..
Si ca incheiere, pe fundal de colinde americanesti, un La Multi Ani mare Corinei.
- Cluj - foarte frumos oras, cu oameni pasnici si civilizati, fara caini (trebuie sa recunosc ca uitasem cum e sa te plimbi noaptea pe strazi, teleleu, fara sa iti fie frica), cu spirit viu si arhitectura veche.
- Doua carti gata, una mai are putin si capituleaza si ea.
- Sabrina - nu eroina jucata de Audrey Hepburn, desi cred ca i-ar face fata cu brio rolului. E vorba de prietena mea Sabrina, care m-a vegheat mai ceva ca o mama si ma tine chiar si acum sub stricta observatie. Multumesc:)
- Excalibur, carafa de vin fiert si viscolul de la miezul noptii - o marti seara numai buna de reinnodat prietenii.
- Cismigiu, turta dulce si mult spirit de poveste - urmeaza varianta trei, de data asta si cu zapada, si cu beculete:)
- Impodobitul bradului de Craciun si bomboanele cu nuca de cocos - mmmai vreau..
Si ca incheiere, pe fundal de colinde americanesti, un La Multi Ani mare Corinei.
sâmbătă, 12 decembrie 2009
Ce va recomand in weekend
Scoateti sufletul de copil de la naftalina, puneti-va manusi groase in maini, un fes colorat si un zambet mare pe fata..
Si mergeti la o plimbare in Cismigiu, pe inserat, cand numai bine se aprind beculetele de Craciun si frigul de noapte nu va fi apucat sa isi intre in drepturi. Luati-o pe alei, teleleu, luati-va dupa mirosul de turta dulce, carnati de porc, vin fiert, dupa rasetele entuziasmate ale copiilor. Faceti poze cu sania lui Mos Craciun si cei patru reni (Mosul si ceilalti reni n-au sosit inca, probabil asteapta sa vina Ajunul, iar pe Rudolph nu l-am zarit, e ocupat probabil cu filmarile, in perioada asta el e cel mai solicitat..)
Inainte insa, scoateti repejor nasul pe geam - poate mai prindeti un fulg de nea ratacit prin aer.
Afara ninge!!
Si mergeti la o plimbare in Cismigiu, pe inserat, cand numai bine se aprind beculetele de Craciun si frigul de noapte nu va fi apucat sa isi intre in drepturi. Luati-o pe alei, teleleu, luati-va dupa mirosul de turta dulce, carnati de porc, vin fiert, dupa rasetele entuziasmate ale copiilor. Faceti poze cu sania lui Mos Craciun si cei patru reni (Mosul si ceilalti reni n-au sosit inca, probabil asteapta sa vina Ajunul, iar pe Rudolph nu l-am zarit, e ocupat probabil cu filmarile, in perioada asta el e cel mai solicitat..)
Inainte insa, scoateti repejor nasul pe geam - poate mai prindeti un fulg de nea ratacit prin aer.
Afara ninge!!
joi, 10 decembrie 2009
Crezul
Prea multe rautati in ultima vreme. Prea multa incrancenare, prea multe ganduri, stres, nervi macinati, energii negative. Prea multe nopti nedormite pentru lucruri care, la urma urmei, nu conteaza. Si mai trist, prea multi oameni faini care au capitulat in fata nimicniciei. Iar pe fata lor, in loc de entuziasmul si forta pe care ti le dau competenta, inteligenta si increderea in lucrul bine facut, stau acum oboseala, dezamagirea si resemnarea.
1, 2, 3, 4, 5, aproape 6 randuri despre asta. Prea multe si prea am facut parte dintre randurile astea pana acum - eu si multi altii care au macar un dram de valori dupa care se ghideaza.
Vine indata un an nou. Si, ca la fiecare inceput de an, imi voi face lista de obiective. Voi reporta cu rusine multele obiective ramase neindeplinite in 2009 si ma voi angaja cu indarjire sa le duc la capat in 2010. 2009 a fost un an greu, 2010 se anunta provocator.
Imi incarc de pe acum bateriile pentru anul viitor. Adun optimism, incredere, speranta, putere, strang din dinti, inlatur teama, ma incapatanez sa imi setez planuri marete si cred in ele. Deschid usa tuturor oportunitatilor posibile. Doar asa, imi pastrez singura avere incontestabila: independenta.
Independenta si credinta te fac puternic.
Asta va fi crezul meu in 2010. Voi.. pe ce va axati?
1, 2, 3, 4, 5, aproape 6 randuri despre asta. Prea multe si prea am facut parte dintre randurile astea pana acum - eu si multi altii care au macar un dram de valori dupa care se ghideaza.
Vine indata un an nou. Si, ca la fiecare inceput de an, imi voi face lista de obiective. Voi reporta cu rusine multele obiective ramase neindeplinite in 2009 si ma voi angaja cu indarjire sa le duc la capat in 2010. 2009 a fost un an greu, 2010 se anunta provocator.
Imi incarc de pe acum bateriile pentru anul viitor. Adun optimism, incredere, speranta, putere, strang din dinti, inlatur teama, ma incapatanez sa imi setez planuri marete si cred in ele. Deschid usa tuturor oportunitatilor posibile. Doar asa, imi pastrez singura avere incontestabila: independenta.
Independenta si credinta te fac puternic.
Asta va fi crezul meu in 2010. Voi.. pe ce va axati?
duminică, 6 decembrie 2009
Lost in translation
As vedea filmul asta oricand, on and on, si nu m-as plictisi. Ziua, noaptea, in pat, pe scaun, in picioare, pe bucati sau tot odata.. Sa fie Asia, Scarlett, ideea de a calatori in lumea larga, faptul ca personajele isi gasesc cu greutate locul? Ori, poate, chiar e un film foarte bun, cu muzica buna?.. Dap, tocmai l-am mai vazut o data.
joi, 3 decembrie 2009
Pe vremea mea...
Anul trecut pe vremea asta (plus/minus o saptamana) mergeam la festivalul de film francez, chicoteam si ascultam muzica la birou, pierdeam o revista draga, castigam un om drag, faceam planuri indraznete, aveam gauri in buget, dar si mici bucurii in suflet.
Acum doi ani, in 2007, tot pe vremea asta, abia ma dezmeticeam dupa o vara completa in State si visam la un Craciun de poveste, tot american, undeva in Maine.
Cu patru ani in urma, traiam din plin prima iubire pe - ce alta melodie mai buna decat - Happy Hippo, "The lion sleeps tonight". Eram un copil care crea coregrafii, canta din toata inima in vazul tuturor, zambea cat casa si in tot acest timp isi imagina ca e un om mare.
Acum, pe vremea asta, ma simt ca Romania - intr-o perpetua tranzitie. Tot cant din inima, dar in intimitatea casei mele. Tot zambesc, desi uneori ca sa maschez lacrimile. Dansez, uneori ca medicament, alteori din pura placere.
Nu-s chiar copil, dar nici om mare dupa norma societatii nu vreau sa fiu.. mai ales ca Happy Hippo e inca printre video-urile mele preferate. La urma urmei, pe ce criterii clasifici oamenii in mari si mici?
Daca esti posac, vesnic ingrijorat si zaci in resemnare, nu mai gusti un cantec shod, nu mai razi prosteste si nu mai dansezi, se cheama ca esti mare? Matur??
Iar daca ai 35 de ani, un job ticsit de responsabilitati, casa ta, masina, verigheta, si inca te pierzi printre rafturile cu jucarii din hipermarket si-ti umpli casa de obiecte si rasete vesele, se cheama ca esti pueril?? Copil??? Sau se cheama ca te bucuri de viata?
Sa tupaim, asadar!
Acum doi ani, in 2007, tot pe vremea asta, abia ma dezmeticeam dupa o vara completa in State si visam la un Craciun de poveste, tot american, undeva in Maine.
Cu patru ani in urma, traiam din plin prima iubire pe - ce alta melodie mai buna decat - Happy Hippo, "The lion sleeps tonight". Eram un copil care crea coregrafii, canta din toata inima in vazul tuturor, zambea cat casa si in tot acest timp isi imagina ca e un om mare.
Acum, pe vremea asta, ma simt ca Romania - intr-o perpetua tranzitie. Tot cant din inima, dar in intimitatea casei mele. Tot zambesc, desi uneori ca sa maschez lacrimile. Dansez, uneori ca medicament, alteori din pura placere.
Nu-s chiar copil, dar nici om mare dupa norma societatii nu vreau sa fiu.. mai ales ca Happy Hippo e inca printre video-urile mele preferate. La urma urmei, pe ce criterii clasifici oamenii in mari si mici?
Daca esti posac, vesnic ingrijorat si zaci in resemnare, nu mai gusti un cantec shod, nu mai razi prosteste si nu mai dansezi, se cheama ca esti mare? Matur??
Iar daca ai 35 de ani, un job ticsit de responsabilitati, casa ta, masina, verigheta, si inca te pierzi printre rafturile cu jucarii din hipermarket si-ti umpli casa de obiecte si rasete vesele, se cheama ca esti pueril?? Copil??? Sau se cheama ca te bucuri de viata?
Sa tupaim, asadar!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Postări
