luni, 1 iunie 2009

Uite-asa s-a dus

Pentru cei (putini) carora nu le-am spus, in weekend am fost la SPA. Da, cuvantul de trei litere la care eu nu accedeam pana acum mai mult din anti-snobism decat din lipsa acuta de bani...
Pana a venit invitatia pentru presa si "obligatia de serviciu" i-a luat locul "weekendului de relaxare la un SPA de cinci stele pe banii altora" :) (una dintre partile bune si mai putin spuse in gura mare ale meseriei de jurnalist e ca primesti multe chestii moca. Unii ne numesc prin urmare fripturisti, eu zic ca nu refuzi ce Dumnezeu nu numai ca iti da, dar iti mai baga si in sac*).
Deci, m-am inhamat cu (ruc)sac cu tot la o excursie de doua zile la Sibiu, unde aveam sa ma bucur de tratatia benevola a unui hotel recent afiliat unui lant international. Evident, anticipam beneficiile unei sesiuni de SPA; de fapt, era salvarea la care visam dupa mai bine de o luna de tensiuni si nopti nedormite (nu va ganditi ca am petrecut prin cluburi sau ca am muncit pana noaptea tarziu, doar mi-am numarat si recalculat gandurile si grijile, in incercarea disperata de a adormi, timp de 3-4 ore in fiecare noapte. Dar asta e alta poveste..)
Trecem repede peste sesiunea de SPA (si sfertul de ora in care efectiv am dormit la masaj), ori peste noaptea de vis (de multe vise dulci si frumoase) pe care am petrecut-o in patul maaaare, alb si moale, chiar si peste dimineata in care muntii scaldati in soare m-au intampinat la fereastra. Momentele astea le rezum simplu: ZEN.
Ei, si cu ZEN asta m-am intors eu in Bucuresti, la casuta mea de departe, la tovarasii mei de tramvai, la colegii de redactie si la ziua de azi..
Pana acum, ora 15.38, am vazut oameni obositi de viata, am mirosit urmele amaraciunii lor transpuse intr-un proces de auto-distrugere prin privare de apa si sapun, am auzit povesti fantasmagorice despre batai in Vama, furturi de telefoane si am asistat si la un accident de masina..
Undeva, printre toate astea, l-am scapat pe ZEN si a fugit inapoi la Sibiu. Iar in locul lui, a revenit tensiunea din umeri si ceafa. Reintru in dilema existentiala Bucuresti versus oras de provincie, dar pana la strigarea castigatorului: Mai vreau un masaj!!!

Si uite-asa merge si industria SPA-urilor. Detalii, aici.

* Nu refuzi, dar nici nu pretinzi.

Niciun comentariu: