"La crucea dintre ani si lumi" sau Mesajul meu cu drag pentru voi

Privesc pe geam, din camera roz, din orasul mic, de unde se agata harta in cui.

Ma uit la lumile astea care se desfasoara in jurul meu si nu simt nimic. Niciuna nu-i a mea desi toate-s ale mele.
Inainte, masinile de lux aliniate in fata unei usi opulente ma anunta ca lumea "buna" din oras petrece in singurul club de fitze al municipiului. Acolo unde am petrecut si eu mai demult seri voioase si lipsite de prea multe griji.
Cam la aceeasi distanta in stanga, credinciosii (oare cati or mai fi?) s-au adunat in Biserica sa petreaca cumpana dintre ani in cantec de rugaciune. E prima data cand remarc asta. Rugaciunile ajung pana la mine odata cu basul si bubuielile clubului.
Sub nasul meu de la etajul doi, trec periodic grupuri de oameni veseli, precipitati, preocupati sa ajunga mai repede la caldura (sau alcoolul) din casa urmatoarei gazde primitoare.
La capatul firului, o seama de oameni dragi isi intrerup pentru cateva minute petrecerea de departe, ca sa imi transmita gandurile lor bune.
In camera din dreapta, cel mai drag barbat din viata mea se chinuie sa respire, sa doarma, sa mai castige cateva ore, o zi, doua, poate chiar mai multe. Si, poate, sa bea cu mine gura de sampanie promisa. Astazi e ziua lui. Si ziua aceasta petrecuta impreuna e tot ce am sperat in 2010. In urma cu cateva ore, era cat pe-aci sa o pierdem. Sper insa ca am recuperat-o si ca vom reusi sa ne bucuram de inceputul de an pe de-a-ntregul.

Acum in casa e cald si liniste. Ma uit la oameni, la artificii, la silicoanele si mustatile de pe TV, ascult vorbele tipate ale trecatorilor, si, din cand in cand, aud si cate o rugaciune. Mi-e foarte greu sa spun ce simt. Aproape ca nu simt nimic. In schimb, constat.

Un 2010 foarte greu, dar si foarte frumos pe alocuri, s-a terminat. Nu stiu foarte multe despre 2011, insa simt si sper ca ne va aduce tuturor mai mult bine.
Unii schimba anii cum si-ar schimba sosetele. Automat, fara prea multe ganduri si introspectii. Altii recurg la toate mobilizarile de forte necesare pentru a bifa una dintre putinele ocazii de distractie din an. Unii profita de ocazie sa isi justifice setea de betie. Altii, ca sa dea ctrl-alt-delete, reboot si refresh pentru a porni de la zero ceva mai bun. Mai sunt si cei ce construiesc metodic, care isi rezerva 2-3 minute pentru a trage linia, a face bilantul si a stabili bugetul de obiective si realizari din Noul An. Sunt insa si cei care, pur si simplu, se bucura de moment. Ca l-au atins, ca sunt, ca simt, ca iubesc, ca spera. Primul an ca familie, primul Revelion in doi, ultimul Revelion ca celibatar s.a.m.d. Ma incadrez si eu pe aici, chiar daca nu in cele mai fericite conditii. Sunt insa extrem de recunoscatoare pentru acest An Nou.

Asa ca dati-mi voie, de la capatul unui 2010 plin de lectii, sa va urez multa sanatate, suficienta intelepciune incat sa alegeti - din noianul de oportunitati out-there - pe cele care vi se potrivesc si va pot umple viata de lumina. Suficient zel incat sa va urmariti obiectivele si sa munciti cu spor pentru ceea ce va implineste. Mai adaug un strop de noroc, echilibru, liniste, o inima mare si deschisa ca sa ii iubiti pe cei dragi si sa apreciati fiecare minutel petrecut langa ei.

La multi ani cu drag,
Danii

In loc de New Year's Resolution

Toate listele, promisiunile, obiectivele de la fiecare inceput de an, ale fiecarui om de pe planeta, au in comun cel putin optimismul si zambetul pe care acesta il aduce cu sine.
Eu am o melodie pentru toate astea, pe care o impart cu voi, si mai ales un vers:
"I carry the Sun in a golden cup, the Moon in a silver bag"
An Nou cu bine, toata lumea!

Crezul

Prea multe rautati in ultima vreme. Prea multa incrancenare, prea multe ganduri, stres, nervi macinati, energii negative. Prea multe nopti nedormite pentru lucruri care, la urma urmei, nu conteaza. Si mai trist, prea multi oameni faini care au capitulat in fata nimicniciei. Iar pe fata lor, in loc de entuziasmul si forta pe care ti le dau competenta, inteligenta si increderea in lucrul bine facut, stau acum oboseala, dezamagirea si resemnarea.
1, 2, 3, 4, 5, aproape 6 randuri despre asta. Prea multe si prea am facut parte dintre randurile astea pana acum - eu si multi altii care au macar un dram de valori dupa care se ghideaza.

Vine indata un an nou. Si, ca la fiecare inceput de an, imi voi face lista de obiective. Voi reporta cu rusine multele obiective ramase neindeplinite in 2009 si ma voi angaja cu indarjire sa le duc la capat in 2010. 2009 a fost un an greu, 2010 se anunta provocator.
Imi incarc de pe acum bateriile pentru anul viitor. Adun optimism, incredere, speranta, putere, strang din dinti, inlatur teama, ma incapatanez sa imi setez planuri marete si cred in ele. Deschid usa tuturor oportunitatilor posibile. Doar asa, imi pastrez singura avere incontestabila: independenta.
Independenta si credinta te fac puternic.
Asta va fi crezul meu in 2010. Voi.. pe ce va axati?

New Year's resolution

De Sarbatori m-am intalnit sau am vorbit cu foarte multi prieteni si fosti colegi. Iar lucrul care m-a mirat a fost ca mi-au zis ca "ma citesc" pe net (unii m-au certat chiar ca n-am mai scris de mult timp). Desi eu nu mi-am propus prin acest blog sa spun chestii inteligente, interesante, adica demne de timpul si atentia altora. Doar un loc unde sa mai "vars" din cand in cand cate un gand. Note to myself, note to the world. Prin urmare, nici nu mi-am "promovat" minunatia asta de pagina prin vreun link miraculos in dreptul statusului de la mess... Ma bucur ca cei dragi sunt alaturi de mine si in spatiul virtual, dar ma simt responsabila ca ei sa citeasca totusi ceva util aici:)
Citesc bloguri ca al lui Marius Ursache, care chiar ma inspira, si imi dau seama ca viata mea e cat se poate de banala si plictisitoare pentru cititor in comparatie cu a altora, cu atat mai mult cu cat nici nu incerc sa o transpun intr-un mod "citibil" pe net.
Asa ca astazi, in ajun de an nou, in ton cu moda rezolutiilor de sfarsit de an, pun pe lista un singur lucru, pe care stiu sigur ca mi-l doresc in 2009: sa fiu citibila. Adica voi scrie rar, pentru ca in restul timpului voi fi ocupata sa strang subiecte de povestit. Iar daca va fi sa am un job super-califragilistic, sau sa fac vreo calatorie intr-o tara indepartata, ori sa ajung chiar in mult-ravnita Indie, voi fi cu atat mai generoasa in litere si poze:)

Urati-mi succes. Un an minunat tuturor.