joi, 2 octombrie 2008

Oamenii toXici

Cred ca fiecare a cunoscut pana acum acele persoane pe care eu le numesc toxice. Magneti de poli opusi. Iti stau in preajma aproape zilnic, lucrezi, vorbesti cu ei, ii vezi, te vad. Sunt oamenii care iti fac tie rau prin simpla desfasurare a caracterului lor. Exercita asupra ta o atractie la fel de puternica pe cat e de puternica respingerea. Nu stii daca sa ii iubesti sau sa ii urasti. E suficienta doar o vorba, un gest sau o privire de-a lor si te irita, te intriga, te fac sa te intrebi in legatura cu propria persoana. Nu doar pe moment, ci ore in sir dupa lasarea serii. Pentru ca, cumva, prin felul lor de a fi, iti ating tie punctele sensibile. Unii din ei actioneaza ca si cum ti-ar cunoaste fiecare particica din suflet si cel mai ascuns coltisor din minte. O vorba, si starnesc o furtuna. Un gest, si esti in garda. O privire si... Privirea e cea mai enervanta. Te uiti la X, se uita la tine – stati asa secunde in sir, fara sa scoateti o vorba. Dupa care, nimic. Numai X stie ce a gandit si numai tu stii ce ai gandit. Doar ca, intr-un fel, te temi ca X iti ghiceste fiecare gand insiruit pe dendrite de-a lungul celor muuuulte secunde.
Eu am cunoscut suficienti oameni toxici incat sa fi infiripat deja un portret robot. Culmea, e acelasi: Sexul masculin. Ocupatia: egocentrismul. Aerul: arogant. IQ: aparent, mult mai mare. Cel putin, la capitolul inteligenta emotionala si stapanire de sine par ca ma intrec cu brio.
Si, da, recunosc, ma enerveaza tocmai pentru asta. Pentru ca ma fac sa imi pierd increderea in mine. Culmea, tot pentru asta ii si admir. Si, pe alocuri, as vrea sa fiu ca ei.
Dar oamenii toxici nu au acest nume degeaba. Scopul lor e sa se simta mai bine prin desconsiderarea celorlati. Iar asta nu e admisibil. Asta arata tocmai slabiciune, pe care se chinuie cu atata aroganta sa o ascunda. De aici si dilema: daca sunt puternici pentru ca sunt aroganti, dar sunt aroganti pentru ca sunt slabi, de ce nu luam X-ul si-l aruncam cat colo, departe de campul nostru magnetic? Oare si noi suntem X-ul lor?

Niciun comentariu: