vineri, 7 noiembrie 2008

Trop du mal pour un bien

Tu spui ca nu stiu. Eu nu mai stiu.
Tu spui sa spun tampenii. Acum spun.
Tu spui ca ma port copilareste. Si eu ma port.
Tu spui ca n-ai suporta sa fii eu. Eu nu suport sa fiu eu cu tine. Si totusi, vreau.
Tu esti perfect cand mergi, cand vorbesti, cand razi, cand glumesti, cand gresesti, cand mananci, cand stai, cand asculti muzica, cand privesti. Eu merg parca mai ciudat, mai incomod, vorbesc mai balbait, mai fara de noima si prosteste, rad crispat si nenatural, glumesc cu frica, gresesc din frica, mananc cu noduri, stau pe ace, privesc ba cu nesat, ba pe furis si ascult muzica printre zgomotele dibuite in afara.
Tu esti tu, eu am uitat cine sunt.
Pentru ca tot ce fac se raporteaza la tine. In loc sa ma gandesc la mine, tu imi ocupi tot capul. Deciziile se iau prin prisma ta, erorile se maresc sub lupa ta.
Un singur lucru nu stii tu: toate acestea.

Niciun comentariu: